Interviu cu Vlad Pop: despre MagiCamp și ”Mica sirenă cu ochi albaștri”
Vă povesteam săptămânile trecute despre campania Happy Cheesecake, pe care o derulăm în luna iunie în sprijinul copiilor care s-au luptat cu cancerul. Am creat special pentru ei un cheesecake fermecat, cu un blat crocant de biscuite, cremă catifelată de ciocolată și delicioasa cremă de brânză cu care v-am obișnuit. Decorul este unul colorat și magic, credem noi, amintind de dulciurile preferate ale copilăriei: ursuleții Haribo și bomboanele de ciocolată M&M’s. Happy Cheesecake este numele lui și este menit să readucă zâmbetele pe chipurile copiilor atât de greu încercați.
Ce este și mai special la acest desert este că, în luna iunie, fiecare Happy Cheesecake comandat de tine înseamnă o faptă bună: donăm 10% din valoarea fiecărui Happy Cheesecake pentru ca zeci de copii care s-au luptat cu cancerul să meargă în tabăra MagiCamp.
Vlad Pop este un ambasador neobosit al MagiCamp, implicându-se trup și suflet în sprijinul copiilor. Când nu este la job, este voluntar, face inimi din baloane în schimbul donațiilor și aleargă mii de kilometri, toate cu un singur scop: joacă la greu în tabăra MagiCamp pentru copiii care au suferit de cancer. Află mai multe despre Vlad și cauza pe care o susține, din interviul de mai jos.
- Cine este Vlad Pop? Povestește-ne pe scurt despre tine, proiectele în care ești implicat
Vlad: Vlad Pop este voluntar, clovnul Felix, ultra-maratonist, campion și coordonează ateliere pentru adulți și copii la Galeria de Idei. În 2015 i-am cunoscut pe Vlad Voiculescu și Melania Medeleanu și am fost voluntar pentru o săptămână în tabăra MagiCamp, de la Brănești, jud. Dâmbovița. MagiCamp este tabăra plină de magie, aventură şi poveste pentru copiii bolnavi de cancer, www.magicamp.ro. Este un proiect care mi-a ajuns la suflet și în care sunt implicat 100%.
- Când ai început să alergi și care a fost motivația ta inițială? Care este motivația de acum?
V: Am început să alerg în 2015, iar prima competiție a fost de 21 km în cadrul Maratonului Internațional Cluj-Napoca. Am parcurs distanta în 1h 29 min și prietenii mi-au spus că alerg bine, iar de atunci am tot ridicat ștacheta și am participat la triathloane, maratoane montane și de șosea, IronMan și alte competiții. Consider că dacă sunt sănătos, am un job, o familie, o afacere şi multe alte binecuvântări, am şi responsabilitatea de a da înapoi comunităţii şi de a ajuta la educaţia şi viitorul copiilor. Motivația mea a fost și este de a alerga pentru cei mici, care nu o pot face, pentru cei mici bolnavi de cancer. Am pierdut și eu pe cineva din familie în lupta împotriva cancerului și pentru el nu am putut face nimic, dar pentru acești copii pot. Prietenii donează pentru fiecare km alergat și împreună strângem bani pentru acești copii magici, pentru ca ei să meargă gratuit în tabăra MagiCAMP și să se joace la greu.
- Câți kilometri ai alergat până în prezent?
V: Până în prezent am alergat 1350 km și am reușit cu ajutorul prietenilor să strangem 22,210.00 Ron pe platforma de crowdfunding Galantom si 10.000 Euro de la companii. Pe această cale vreau să le mulțumesc tututor companiilor pentru încrederea în mine și sprijinul oferit copiilor, precum și persoanelor care au donat online sau în Iulius Mall, unde după serviciu, de la 18-21 sunt clovn și fac inimi din baloane în schimbul unei donații de 10 lei pentru MagiCamp. Dacă sunt persoane care citesc și vor să ajute, pot dona în contul bancar: RO13INGB0000999905454114, online pe Galantom sau pot dona produse, fructe sau orice consideră că este de folos pentru copii.
- Care a fost cea mai grea cursă de până acum? Sau dacă poți să ne relatezi o întâmplare periculoasă sau un moment dificil din activitatea ta.
V: Cred că cea mai grea cursă a fost în Croația, la Istria 100 mile, unde am alergat 110 km. Ultimii 5 km au fost cei mai grei, fizic și mental, de până acum. Când am intrat pe ultima porțiune și am văzut sala de sport din Umag, a fost cel mai plăcut sentiment, acela că finish-ul este aproape. Am fost primul român care a terminat, în doar 16h 07 min, loc 30 general, cu zâmbetul pe buze și cu dorința de a mai alerga și la anul. După toate întâmplările am învățat că limitele sunt doar în mintea noastră și dacă depășim anumite blocaje sau praguri de durere, descoperim noi rezerve de putere.
- Povestește-ne un moment fericit sau emoționant trăit alături de copii, care să te determine să mergi mai departe sau un moment de maximă satisfacție ca urmare a activității tale.
V: În tabăra MagiCamp din 2016 am avut parte zilnic de momente emoționante, dar cel pe care mi-l amintesc cel mai puternic este întâlnirea cu o fetiță. I se spunea “Mica sirenă cu ochi albaștri”. Am întâlnit-o pentru prima dată la clinica Marie Curie din București și era în perioada de citostatice. Era timidă, nu vorbea cu voluntarii, nu îi plăceau acele și părul îi căzuse din cauza tratamentului. Pot să spun că nu a fost cea mai bună perioadă a ei. Într-o duminică, când a sosit un grup nou de copii, am zărit o fetiță plinaă de viață, cu zâmbetul până la urechi și cu părul buclat. Revederea a fost de maximă intensitate și lacrimile de bucurie au început să curgă pentru că ea a învins boala și este acum un copil sănătos, care se bucură de copilărie. Sper ca orele zilnice de voluntariat de la spital și activitățile cu ea au contribuit puțin la victoria ei.
Dacă vreți să îl susțineți pe Vlad și să le faceți viața mai frumoasă copiilor din MagiCamp, în luna iunie puteți contribui în oricare din restaurantele Marty, achiziționând un Happy Cheesecake.